Necroza aseptica a capului femurului

necroza aseptica a capului femurului

În lipsa sângelui celulele osoase mor astfel încât necroza aseptică de cap femural poate conduce în cele din urmă la distrugerea articulaţiei şoldului şi artroză coxartroză.

Factorii vasculari implică circulația arterială și circulația venoasă. Circulația arterială a capului femural este de tip terminal cu circulație colaterală săracă, astfel încât afectarea acesteia prin traumă, vasculitevasospasm etc. De asemenea, scăderea fluxului sangvin poate fi produs și prin factori intraarteriali precum microemboli ce pot surveni în caz de policitemie trombembolismconsum de alcool embolie grăsoasă sau sindrom de decompresiune embolie gazoasă.

Deşi osteonecroza necroza osoasă poate apărea în orice os, necroza avasculara afectează cel mai des şoldul. Spitalele tratează anual mai bine de În multe cazuri, ambele şolduri sunt afectate.

tăierea durerii în articulațiile mâinilor

Un ţesut neted şi alunecos, denumit cartilaj articular, acoperă suprafaţa capului femural şi a acetabulului. Cauze Osteonecroza şoldului se dezvoltă atunci când alimentarea cu sânge a capului femural este întreruptă.

În absenţa unui aport adecvat de sânge, osul de la capătul superior femurului capul femural moare ducând la prăbuşirea capului femural. Drept urmare, cartilajul articular care acoperă oasele şoldului se prăbuşeşte la rândul său, conducând la artroză şi invaliditate.

Factori de risc Deşi nu se cunosc cauzele exacte ale lipsei de aport sanguin, există mai mulţi factori de risc ce pot facilita apariţia bolii: Traumatismele — luxarea şoldului, fracturile de şold, şi alte traumatisme la nivelul şoldului pot afecta vascularizaţia şi împiedica circulaţia sângelui la nivelul capul femural; Alcoolismul; Medicamentele corticosteroidiene — se utilizează pentru tratarea mai multor boli precum astm, artrita reumatoidă şi lupusul eritematos sistemic; deşi nu se cunoaşte exact mecanismul prin care aceste medicamente duc la osteonecroză, studiile au arătat că există o legătură între această afecţiune şi utilizarea pe termen lung a medicamentelor steroidiene; Alte afecţiuni medicale — necroza aseptică de cap femural este asociată cu alte afecţiuni, printre care boala de Cheson tulburări cauzate de depresurizareanemia cu celule falciforme, tulburările mieloproliferative, boala Gaucher, lupusul eritematos sistemic, boala Crohn, trombofilia şi vasculita.

Incidenţa Deşi necroza aseptică de cap femural afectează persoanele de orice vârstă, ea apare mai frecvent la persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 50 ani şi este mai frecvenţă la bărbaţi decât la femei.

Simptome Osteonecroza de cap femural evoluează în etape.

De regulă, primul simptom îl reprezintă durerea de şold, localizată în zona inghinală sau fesieră. Pe măsură ce boală avansează, statul în picioare şi plasarea greutăţii pe şoldul afectat vor fi din ce în ce mai dificile iar mişcarea articulaţiei şoldului exacerbează durerea.

И ты, Элвин, тоже позабудешь. Люди, построившие этот город и задумавшие населяющее его общество, владычествовали не только над веществом, но и над сознанием.

Evoluţia bolii se întinde pe o durată de la câteva luni câţiva ani. Foarte importantă este diagnosticarea timpurie a bolii deoarece, aşa cum afirmă unele studii, tratamentul în fază incipientă are rezultate mai bune şi e mai puţin invaziv.

cum se tratează simptomele și tratamentul artrozei piciorului

Examinare medicala După analiza simptomelor şi informarea medicului ortoped cu privire la istoricul medical, acesta va proceda la examinarea şoldului pentru a identifica mai precis mişcările ce provoacă durere. Teste imagistice Testele imagistice ajută medicul să confirme diagnosticul.

Necroza aseptica de cap femural

Acestea cuprind: Radiografiile. Radiografiile oferă imagini asupra structurii osoase.

Necroza Aseptică a Capului Femural

Ele pot evidenţia dacă capul femural s-a prăbuşit şi în ce măsură. Modificările osoase apărute în fazele incipente ale bolii, ce nu pot fi identificate cu ajutorul radiografiilor pot fi detectate cu ajutorul examenului RMN.

RMN-ul se utilizează pentru evaluarea gradului de afectare osoasă şi poate identifica osteonecroza aflată în prima fază de evoluţie, chiar înainte ca aceasta să se manifeste prin simptome de exemplu, dacă este afectată şi articulaţia celuilalt şold.

Tratament Deşi tratamentul nechirurgical constând în administrarea unor medicamente şi utilizarea cârjelor poate reduce durerea şi încetini evoluţia bolii, opţiunile de tratament cele mai eficiente rămân cele chirurgicale.

Pacienţii care suferă de necroză aseptică de cap femural diagnosticată în faze incipiente înainte de colapsul capului femural sunt candidaţii ideali pentru intervenţiile chirurgicale ce menţin capul femural.

  1. Necroza avasculară a capului femural
  2. Periartrita scapulo humerala dreapta
  3. Artrita articulațiilor metacarpofalangiene

Intervenţiile chirurgicale ce menţin capul femural Decompresia capului femural Această procedură constă în forarea mai multor canale la nivelul capului femural, pentru a necroza aseptica a capului femurului presiunea intraosoasă şi a stimula revascularizarea capului femural. Dacă boala este diagnosticată timpuriu, decompresia este eficientă în prevenirea colapsului capului femural şi a apariţiei artrozei.

tratamentul artrozei cu țelină

Decompresia capului femural poate fi însoţită de grefare pentru a facilita regenerarea osoasă şi a sprijini cartilajul articulaţiei şoldului. Grefa de os reprezintă un ţesut osos sănătos transplantat în acea zonă din corp în care este necesar. Opţiunile de grefă osoasă disponibile actualmente sunt numeroase.

Tehnica uzuală constă în prelevarea de ţesut osos dintr-o altă parte a corpului şi transplantarea acestuia la nivelul capului femural. Acest tip de grefă poartă numele de autogrefă.

sub sarcină  articulația umărului doare

Totodată, astăzi sunt disponibile şi câteva grefe sintetice de os. Grefă fibulară vascularizată O altă opţiune chirurgicală este grefa fibulara vascularizată, o procedură mai complexă ce presupune prelevarea unui segment osos de la nivel fibulei osul subţire de la nivelul gambei împreună cu artera şi vena ce asigură vascularizarea osoasă.

Această grefă este apoi transplantată într-un canal creat la nivelul colului şi capului femural, artera şi vena fiind reintroduse în sistemul circulator pentru a facilita vindecarea zonei necrozate. Intervenţiile chirurgicale ce sacrifică capul femural Artroplastia totală de şold Dacă boala se află în faza de colaps al capului femural, tratamentul cel mai eficient este artroplastia totală de şold.

Această procedură presupune înlocuirea cartilajului şi osului afectate cu implanturi artificiale.

dureri articulare iliace

Hemiartroplastia de şold Prin necroza aseptica a capului femurului procedură este înlocuit numai capul femural cu o proteză parţială de şold bipolară.

Se practică mult mai rar, numai în cazuri selecţionate. Decompresia capului femural este deosebit de eficientă dacă osteonecroza este diagnosticată la timp, înainte de colapsul osos.

În multe din aceste cazuri, osul se vindecă iar aportul de sânge se reia după decompresie. Osul va avea nevoie de câteva luni pentru a se vindeca, timp în care pacientul va trebui să folosească un cadru sau cârje pentru a evita plasarea greutăţii pe piciorul afectat. Pacienţii la care decompresia capului femural a avut succes îşi reiau capacitatea de a merge fără asistentă în aproximativ 3 luni, durerea dispărând complet.

tratarea daunelor la articulațiile periei

Este esenţial aşadar diagnosticul bolii în faze incipiente. Dacă necroza aseptică de cap femural este diagnosticată după colapsul capului femural, decompresia nu mai are de regulă efecte în prevenirea colapsului ulterior.

Informațiiimportante